Romania pitoreasca. Pe dos

I. Romania pitoreasca. A mea si a ta.

Miros de fan proaspat cosit. Sau de alge de mare tinand captive scoici intr-un ultim vals, sortit reintoarcerii la molecula primara, esuate pe malul unei mari care numai neagra nu este.
mare1 Continue reading “Romania pitoreasca. Pe dos”

Advertisements

Melci sau viespi. Pe orbita.

        De ce melci? De ce viespi? Probabil nu stie nimeni, asa s-a transmis din generatie in generatie, de la bunica la nepoata, la randul ei bunica.

Dar pe orbita e clar de ce. Forma de Aleea Lacta nu este intamplatoare. E transformarea vizuala a unui gust venit parca din spatiu, din galaxia ce vremelnic ne gazduieste. E sinonimul pantagruelic al altarului lui Zamolxe de la Sarmizegetusa. Oare dacii asta mancau inainte de a pleca la lupta? Sau inainte de miezul noptii, la lumina Lunii si fascinati de sclipirile chematoare ale iubitelor? Continue reading “Melci sau viespi. Pe orbita.”

Cand rasaritul e tot ce conteaza.

Ce-ti poate face ziua mai frumoasa decat un rasarit usor vulcanic din linistea marii; pentru cateva secunde il cuprinzi timid cu ochiul, apoi te lasi patruns de lumina si culorile ce apa marii le imbraca. Simti cum imbratisarea soarelui te copleseste cu vitalitate si bucurie. Bucuria vietii si recunostinta de a fi…in lumea asta si de a intampina dimineata in maretia rasaritului de soare. Continue reading “Cand rasaritul e tot ce conteaza.”

Atatea cuvinte se pierd.


“A fost o vreme cand oamenii obisnuiau sa foloseasca un fir pentru a ghida cuvintele care, altminteri, ar fi putut sa se abata din drumul catre destinatia lor. Oamenii timizi purtau in buzunar cate un ghem de fire, dar si cei cu gura mare aveau nevoie de un fir, pentru ca, fiind obisnuiti sa fie auziti de toata lumea, nu se pricepeau sa se faca auziti de cineva anume.”

trandafir

“Atatea cuvinte se pierd. Ies din gura și se dezumfla, pribegind fara rost, pana ce le sufla vantul in sant, ca pe niste frunze moarte. In zilele ploioase, le poti auzi corul fosnind pe langa tine: Amfostofatafrumoasaterognuplecasieucredcatrupulmeuedinsticlanuamiubitniciodatapenimeni
credcasuntciudataiartama…”

Istoria iubirii, Nicole Krauss

trandafir2


Lacrimi de ingeri


 Lacramioare, V. Alecsandri

“Multe flori lucesc in lume, multe flori mirositoare!
Dar ca voi, mici lacramioare, n-are-n lume nici o floare
Miros dulce, dulce nume!”

n

“Voi sunteti lacrimi de ingeri pe pamant din cer picate,
Cand prin stele leganate, a lor suflete curate, zbor varsand duioase plangeri.”

n2

“Dar deodata vantul rece, fara vreme va coseste!
Astfel soarta crunt rapeste tot ce-n lume ne zambeste …
Floarea piere, viata trece!”

n3