Romania pitoreasca. Pe dos

I. Romania pitoreasca. A mea si a ta.

Miros de fan proaspat cosit. Sau de alge de mare tinand captive scoici intr-un ultim vals, sortit reintoarcerii la molecula primara, esuate pe malul unei mari care numai neagra nu este.
mare1 Continue reading “Romania pitoreasca. Pe dos”

Melci sau viespi. Pe orbita.

Β  Β  Β  Β  De ce melci? De ce viespi? Probabil nu stie nimeni, asa s-a transmis din generatie in generatie, de la bunica la nepoata, la randul ei bunica.

Dar pe orbita e clar de ce. Forma de Aleea Lacta nu este intamplatoare. E transformarea vizuala a unui gust venit parca din spatiu, din galaxia ce vremelnic ne gazduieste. E sinonimul pantagruelic al altarului lui Zamolxe de la Sarmizegetusa. Oare dacii asta mancau inainte de a pleca la lupta? Sau inainte de miezul noptii, la lumina Lunii si fascinati de sclipirile chematoare ale iubitelor? Continue reading “Melci sau viespi. Pe orbita.”